Întrebări pentru profesorii de la „Laurian”

"Idilele infiripate in liceu se pot defini drept iubiri?"

Redactorul-şef al publicaţiei ATL News - Alexandra Huţanu (X D) - lansează la vreme de ianuarie o provocare pe termen lung: „Deschidem începând cu acest număr al ATL News o nouă rubrică, „Întrebări pentru profesori”. Îi rugăm cu această ocazie pe domnii profesori să binevoiască a ne răspunde în fiecare săptămână la câte-o întrebare. Sperăm că vom găsi subiecte care să incite la lectură. (Încă mai avem curajul să mai) aşteptăm propuneri de la colegii noştri (în limita bunului simţ!).

Mulţumim domnului profesor Ovidiu Aniculăese pentru că a fost de acord să fie cel care „inaugurează” rubrica răspunzând la întrebarea: „Credeţi că idilele înfiripate în liceu se pot defini drept iubiri? Ar putea ele să reziste în timp?” astfel: „Există un timp potrivit pentru fiecare lucru în viaţă, asta e sigur. Aşa cum în adolescenţă se leagă prietenii trainice, în timp ce adulţii nu reuşesc să îşi facă prieteni nici măcar din colegii pe care îi simpatizează puternic, aşa cum e firesc şi uşor pentru un tânăr adult să se dedice unei slujbe sau chiar unei cariere, în timp ce acelaşi lucru ar putea împietri inima unui copil, la fel iubirea e cu adevărat iubire în adolescenţă şi acolo e locul ei. De ce tocmai acolo? Pentru ca frumuseţea şi ardoarea ei să ispitească uşor adolescenţii spre acea realitate profundă, deşi nu tocmai incitantă, a vieţii de cuplu, cu lecţiile şi încercările ei, cu iertarea, înţelegerea şi mângâietoarea ei linişte. De ce nu mai târziu? Pentru că devenim atât de cinici şi aroganţi încât nu mai dăm crezare pornirilor noastre fireşti… Sau nici măcar nu le mai avem.” (http://lauriannews.wordpress.com)

"În viaţă trebuie experimentate diferite idile, nu numai una"

„Oauuuu!!! E o întrebare destul de dificilă! Nefiind un „doctor love”, voi încerca să spun ce cred eu despre aceste idile din liceu. Pornind de la definiţia idilei (idilă = iubire curată, naivă şi tinerească între persoane de sex opus), voi putea spune că acestea sunt nişte jocuri ale tinereţii, ale adolescenţei şi nu iubiri în sensul dur al cuvântului.

Pentru a ajunge ca liceenii să cunoască sensul adevărat al cuvântului „iubire” şi al sentimentelor de iubire este o cale lungă de străbătut, iar ca aceste idile să poată rezista în timp e nevoie de ambele persoane. Există riscul ca după liceu, tinerii, plecând la facultăţi diferite, în localităţi diferite, să „piardă” contactul între ei, să cunoască alte persoane, să experimenteze lucruri noi şi, apoi, să cunoască iubirea adevărată. Cine ştie?

Deci în viaţă trebuie experimentate diferite idile, nu numai una, după părerea mea, pentru că pornind din liceu, după 2-3 ani de facultate, vor dori să aibă alte idile, poate mai frumoase.

În consecinţă, totul depinde de cei doi adolescenţi ca idila din liceu să reziste în timp şi de cum înţeleg ei sensul cuvântului iubire” (Ciprian Apetrei, profesor de matematică) (http://lauriannews.wordpress.com)