luni, 23 iulie 2012

“Drama Club”, locul I la ID Fest Bacău

S-a incheiat si editia cu numarul XIII a Festivalului National de Teatru in Limba Engleza pentru Tineri “Ingenious Drama Festival” (ID Fest), o editie marcata de o scadere valorica a spectacolelor inscrise in competitie (daca ne referim la o medie, si nu la calitatea celor premiate) si de disfunctionalitati organizatorice (intirzieri mari la inceperea anumitor spectacole, comunicare slaba in zona de PR si de relatie cu juriul si cu publicul), dar o editie care continua un eveniment de traditie in zona teatrului de amatori, din România, necesar la nivel local si national, pentru rolul sau educativ, formativ in conturarea personalitatii multor generatii de liceeni.
Au venit in Bacau pentru a participa la acest festival, desfasurat in intervalul 16 – 21 iulie, trupe din Botoşani, Suceava, Piatra Neamţ, Bucureşti şi Timişoara, care alaturi de cele trei trupe bacauane au prezentat in cadrul sectiunii competitionale 11 spectacole, realizate dupa texte originale, scrise de elevi, sau dupa texte ale unor cunoscuti dramaturgi. Cei care au evaluat calitatea productiilor teatrale propuse sau fluenta si acuratetea in vorbirea limbii engleze au fost actritele Coca Bloos, Mihaela Radescu, criticul de teatru Doru Mares, vorbitorul nativ de limba engleza Oliver Williams si actorul si regizorul Horia Suru.
Daca juriul a premiat spectacolele urmarite, Ingenious Drama Festival a evidentiat oamenii care au contribuit in mod substantial la organizarea editiei 2012 a festivalului. Au diplome “Cel mai bun organizator” Constantin Mihalache si Laura Stan. Au mai fost acordate diplome trainerilor Bogdan Rădulescu, Ştefan Lupu, Andrei Runcanu, Horia Suru, Dragoş Muscalu şi Ştefan Huluba, Oliver Williams, tineri profesionisti din lumea teatrului, care au tinut pe durata festivalului diferite ateliere cu liceenii inscrisi in competitie.
Pentru actrita Coca Bloos, care de sase editii este alaturi, pro bono, de ID Fest, cei peste 200 de participanti la festivitatea de inchidere s-au ridicat in picioare si au aplaudat indelung. ID Fest 2012 a organizat de Asociaţia Ingenious Drama, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bacău, Prefectura Bacău, Teatrul Municipal “Bacovia”, Cafe du Theatre, Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N.V.Karpen” şi 30 Avenue Business Center.
Prima participare, primul trofeu
Marele Premiu al acestei editii, acordat Celui mai bun spectacol – Best Performance, a fost cistigat de Drama Club, din Botosani, o trupa de teatru in limba româna, semn ca inainte de a face teatru performant intr-o limba straina, trebuie sa stii intii sa-l joci bine in limba ta.
Drama Club, prezenta anul acesta pentru prima data la ID Fest, s-a inscris in festival cu “Waiting for”, un spectacol, in limba engleza, despre conditia artistului, realizat dupa un text adaptat dupa “Angajare de clovn”, de Matei Visniec, si “Asteptindu-l pe Godot”, de Samuel Beckett.
Regia a fost semnata de Mirela Nistor si Alexandru Sirbu. Au mai fost nominalizati pentru Best Performance A.C.T Bacau (“Birds of the feather”) si Knockers (Suceava; “A complete guide to Understanding Things”). Drama Club a cistigat de asemenea Premiul pentru cele mai bune lumini (Best Lights), unde i-au avut concurenti, ca nominalizati, pe cei de la Heavenly Hell (Timisoara), inscrisi in festival cu spectacolul “99 days later”, realizat dupa un text original, despre Razboiul din Vietnam.
Aceleasi trupe au fost nominalizate si la categoria Best Stage Design (Cea mai buna scenografie), iar cistigatorul a fost, din nou, Drama Club. Spectacolul “Waiting for” a mai adus trupei din Botosani si un Premiu special al juriului, acordat interpretilor Andrei Redinciuc, Soptelea Theodor si Codrin Pascariu, pentru rolurile Filippo, Peppino si Nicollo.

joi, 19 iulie 2012

Hayri Bekereci, un voluntar internaţional la Botoşani

El este venit pe meleagurile noastre prin proiectul “New Information Era: Eurodesk” - în parteneriat cu Asociaţia “Renaşterea Botoşăneană” - derulat sub auspiciile Serviciului European de Voluntariat
- De unde vii, Hayri şi câţi ani ai?
- Sunt din Turcia, orasul Kahramanmaras şi am 25 de ani.
- Eşti voluntar şi în ţara ta? Cum ţi-ai început această “carieră”?
- Da, sunt voluntar şi în Turcia. Acum ceva timp am avut propria organizaţie nonguvernamentală, dar am fost nevoit să-i suspend activitatea din lipsa banilor.
Am mai participat la un program EVS acum 3 ani în Polonia, unde am lucrat cu diverse organizaţii care se ocupau de oameni bătrâni şi neajutoraţi. Le curăţam camerele, i-am ajutat să mănânce, jucam Bingo cu ei...
Tot în Polonia am fost intruit ca să ajut la păstrarea curăţeniei în internatele bătrânilor, în curtea bisericilor şi, deşi pare neobişnuit, am făcut curăţenie şi într-un cimitir. Am plantat flori pe morminte, deoarece în Polonia 1 Noiembrie este ziua în care se celebrează morţii. Acolo am stat o lună, răstimp în care am întâlnit numeroşi voluntari internaţionali din Islanda, Italia, Finlanda, Franţa, Germania, Austria, Vietnam şi India.
- Cu ce ai rămas din experienţa poloneză?
- Cu un uriaş sentiment de empatie. M-a făcut să-mi doresc ca atunci când voi ajunge bătrân să fiu şi eu ajutat în situaţii dificile. A fost prima dată când mi-am părăsit ţara pentru a merge în Europa şi, deşi pare incredibil, a fost prima mea experienţă cu trenul şi la discotecă.
- Ce studii ai?
- Am terminat Universitatea Mediterană, de doi ani, unde am studiat management.
- Cum ai ajuns în România?
- Timp de trei ani am tot căutat oferte. Am refuzat chiar şi plecarea în Grecia. În România, am ajuns cu ajutorul Facebook-ului. Cererea a fost făcută de organizaţia mea, TGD Turkey-Publicity Volunteers Association. Am fost acceptat şi mi-am reluat drumul prin Europa, cu oprire în România. Asta am visat, de fapt: să ajung voluntar internaţional!
- De când eşti în Botoşani?
- Am ajuns pe 1 februarie 2012. Primele persoane pe care le-am întâlnit au fost domnul Nanea şi soţia dumnealui. Am fost la o cafea, am luat micul dejun şi am stat de vorbă. Următoarea oprire a fost la cazare, în internatul liceului A.T Laurian.
Primele săptămâni au fost destul de grele, iar acomodarea dificilă. Camera, extrem de diferită de cea de acasă, lipsa tehnologiei, mâncarea diferită, calitatea englezei mele (care trebuie să recunosc că nu este foarte bună!), toate acestea mi-au dat o stare de tristeţe. Primele trei luni au fost critice - şi nu vreau să exprim tot ceea ce am simţit - dorul de casă şi de familie fiind profunde. Dar mi-am revenit, gândindu-mă că sunt voluntar internaţional şi asta presupune multe sacrificii şi dăruire.
Trebuie, în schimb, să admit că nu prea sunt mulţumit de banii de buzunar. Primesc bani, dar nu atât de mulţi încât să mă descurc foarte bine prin oraş. Am învăţat să merg singur prin Botoşani. Am învăţat oraşul destul de bine, şi sunt mândru de asta.
- Recent a fost ziua ta. Cum te-ai distrat?
- Domnul Claudiu m-a invitat la dumnealui la ţară, la Pomârla. Am sărbătorit cu el şi soţia lui, la un grătar. Mi-au făcut şi un tort, a fost o surpriză plăcută.
- Vorbeşte-ne despre religia ta, ce e, credem, mult diferită de a noastră...
În Turcia, unde sunt 80 milioane de locuitori, religia  este musulmană. În fiecare an avem două festivaluri religioase de cate 3-4 zile, Ramazan-ul fiind de 3 zile. De pe 20 iulie - 20 august noi nu mâncăm nimic în timpul zilei. Doar după-amiaza târziu şi noaptea, când servim un ceai, omletă, ciorbă... Este destul de dificil să mănânc la acele ore, deoarece nu mă pot trezi întotdeauna. Însă sacrificiul nu este în zadar, el este pentru Allah.
Ne rugăm de cinci ori pe zi: dimineaţa, la amiază, după-amiaza, seara şi noaptea.
Celălalt festival – KURBAN - ce ţine patru zile, presupune sacrificarea de animale în prima zi (vacă, oaie, ţap), pe care le cumpărăm din bazar. Vaca este un animal destul de scump şi nu toată lumea îşi permite asta. Cu carnea animalelor se face grătar. Apoi este dăruită oamenilor care nu au cum să sărbătorească, în special celor săraci. Fiecare trebuia să doneze la cel puţin 10 familii.
Religia musulmană este realmente importantă pentru mine, are multe reguli ce trebuie  respectate. Nu e dificil: mergem la moschee, ne rugăm, citim de Coran. Important e ca bogaţii să dăruiască bani celor săraci.
- Ce impresie ţi-a făcut România?
- Oamenii din ţara mea au pus o etichetă celor de aici. Ei cred că ar fi în majoritate ţigani. Nu prea iubim acest gen de oameni şi de aceea am fost sceptic la început, dar m-am convins că nu este aşa. Prietenii mei m-au întrebat cum sunt oamenii aici: «sunt ţigani, sunt răi? eşti bine?”, iar eu le-am spus ca aveau o impresie greşită. Acum am eliminat orice prejudecată despre diferenţele dintre ţigani şi adevăraţii români, care mi-au lăsat o impresie foarte bună.
- Ce te-a determinat să devii voluntar?
- În primul rând, faptul că sunt tânăr şi astfel cred că mi se vor deschide anumite porţi. Sunt de părere că prietenii mei care călătoresc în Europa pentru a munci, a face facultatea sau a se căsători cu fete europene nu au un ţel bine definit. Înainte gândeam la fel ca ei, dar acum, venind în România, mi-am dat seama că nu mi s-ar potrivi.
-  Ce faci, concret, în proiectul cu Botoşanii?
- Proiectul meu are la bază transmiterea informaţiilor despre proiectele tinerilor către Eurodesk. E vorba de o structură ce se ocupă de oportunităţile pentru tineri. În acest context, avem în implementare proiectul New Information Era: Eurodesk, în parteneriat cu organizaţia TGD Turkey-Publicity Volunteers Association, din Bursa, Turcia. Este un proiect de voluntariat sub auspiciile Serviciului European de Voluntariat.
Pe 19-23 februarie 2012 am participat, la Predeal, la un arrival training cours. Apoi mi-am început activitatea la Fundaţia Estuar, unde sunt voluntar de mai bine de o lună.
Am făcut felicitări pentru 8 martie, ziua copilului, am celebrat o grămadă de zile de naştere... Am curăţat baia Estuarului şi am participat la interacţionarea cu oamenii cu probleme mintale. Am dansat cu ei, am cântat, am jucat jocuri ca Monopoly, am participat la toate activităţile: calculat, lecţii, cursuri de limba engleză. Am curăţat curtea, am tăiat copacii.
Cu  Asociaţia B-Right Media am participat la un flashmob de Ziua Mondială a Pământului şi am fost la Agafton, la târgul asociaţiilor de voluntari. Am participat la o întâlnire în Parcul Mihai Eminescu şi pe Pietonalul Unirii împreună cu asociaţiile „Vis de artist”, „Il Girottondo”, „B-Right Media”.
Pe 1 iunie, am sărbătorit Ziua copilului la „Il Girottondo” şi B-Right Media. Am dansat, am pictat copiii pe faţă,  le-am dat baloane, am împărţit chiar şi prăjiturele de vanilie.
- Cum ai descrie, în câteva cuvinte, experienţa ta de voluntar internaţional?
- Sunt aici pentru dezvoltare personală. Am învăţat diferenţele dintre religii, mi-am făcut prieteni români, am învăţat cuvinte româneşti, mi-am îmbunătăţit engleza şi învăţ zi de zi lucruri noi. O astfel de experienţă e o mare oportunitate. Le sugerez tinerilor din România să se implice în activităţi de voluntariat, daca li se oferă ocazia. Este nu doar o experienţă frumoasă, ci şi utilă, pentru că astfel de proiecte sunt foarte importante pentru CV, în perspectiva angajării. “BE VOLUNTEER, MAKE DIFFERENCES ON YOUR LIFE AND ANOTHER LIFES”. Acesta este viitorul, nu trebuie să fim antisociali.
- Cum ţi s-au părut voluntarii români ?
- Destul de activi, sociali şi sociabili. Românii sunt deschişi acestor genuri de activităţi, sunt drăguţi şi implicaţi responsabil. Se foloses de orice ocazie şi orice prilej pentru a se dezvolta.
- Ce vei mai face până pleci?
-
Mă voi implica şi mai mult în activităţile Asociaţiei “ Il Girottondo”. În paralel, mă voi înscrie la cursuri de dans, salsa ori vals, bodybuilding şi voi face sport. Nu în cele din urmă, vreau să aflu cât mai multe date  istorice despre România în general şi despre  Botoşani, de la un muzeograf, prieten cu mine.
- Mai vorbeşte-ne despre tine, despre forul interior...
- În general turcii sunt emoţionaţi, timizi, aşa sunt şi eu. Am o grămadă” de prieteni : cinci prieteni buni şi doi “best friends”. Familia mea nu are ocupaţii foarte sociale, doar îşi petrec timpul liber sau vacanţele împreună.
Am multe vise, dar nu ştiu dacă vor deveni realitate. Aş vrea să am biroul meu şi asociaţia mea, să fiu preşedinte. Vreau să vorbesc foarte - foarte bine engleza. Îmi place foarte mult Erasmus şi poate la anul voi fi student în UK, deşi Norvegia este ţara mea preferată. Cu toate astea, îmi place limba română şi românii.
Acum nu am un job, dar în septembrie voi da un examen la istorie, matematică, geografie şi  limba turcă - cultură generală - 120 de întrebări în total. Dacă voi lua acest examen voi începe să lucrez şi voi avea un salariu bun.
- Când te vei căsători?
- Poate în 3-4 ani. Am nevoie de bani, de un job şi în final de o fată. Am nevoie de timp. Problema ar fi limba şi religia, în cazul unei fete europene.
- Cum va fi despărţirea de Botoşani?
- Cred că voi plânge, pentru că mi-a placut foarte mult oraşul şi am fost compatibil cu această ţară şi cu Botoşanii.
Interviu realizat de Andreea Aroşculesei şi Andreea-Cătălina Marcu, Colegiul naţional A.T. „Laurian” Botoşani, publicat în Revista "Tineri jurnalişti fără frontiere", nr. 2

vineri, 13 iulie 2012

Români, austrieci, germani, italieni şi francezi… pe Pietonalul Unirii din Botoşani. 13 iulie 2012



Prezenţa lor este parte a  Proiectului cu titulatura „Prin înlăturarea stereotipurilor şi a prejudecăţilor, către o societate europeană incluzivă ”, iniţiat de Asociaţia „Renaşterea botoşăneană”, al cărui preşedinte este Claudiu Nanea. 









marți, 3 iulie 2012

“Seri Melancolice Eminesciene”, trofeul şi premiile ediţiei a III-a, 29 iunie – 1 iulie 2012, Săveni – Ipoteşti – Botoşani







Festivalul de Muzica Folk “Seri Melancolice Eminesciene”, aflat la editia a III - a, a fost organizat in perioada 29, 30 iunie – 1 iulie 2012, la Saveni, Ipotesti si Botosani, de catre Asociatia Judeteana A Organizatorilor de Evenimente Botosani in colaborare cu  Consiliul Judetean Botosani, Primaria Municipiului Botosani, Primaria Orasului Saveni, Primaria com. Mihai Eminescu, Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii Mihai Eminescu, Asociatia Judeteana de Muzica Folk Botosani, Asociatia Culturala ARLECHIN  Botosani, Asociatia Pro Botosani si Centrul Europe Direct  Botosani.
Comisia de Jurizare, formata din Mihai Cosmin Popescu – peşedintele juriului - realizator al emisiunii Omul cu  chitara, de la Radio România Actualităţi – Bucureşti, Emeric Imre – membru in juriu – cantautor – Cluj-Napoca, Ludvic Schibinschi – membru in  juriu –  professor Palatul Copiilor Botoşani, Ovidiu Mihailescu – membru in juriu – cantautor – Bucuresti, a acordat la sectiunile concursului (individual si grupuri) urmatoarele premii:
TROFEUL “MIHAI EMINESCU” : -  Lucas BURGHIAN
(a fost acordat pentru cea mai buna interpretare a unui cantec pe versuri ale poetului  Mihai Eminescu )
Sectiunea Individual:
Locul I: Andrei CASLARU
Locul II: Marius SURDU
Locul III: Madalina MELINICIUC
Mentiunea 1: Claudia ZEBERNIUC
Mentiunea 2: Marian MARINESCU
Premiul Radio Romania Actualitati: Bogdan FILIPOVICI
Premiul Radio 3 Net “Florian Pitis”: Marta PALADE
Sectiunea Grupuri:
Locul I: EllY RO
Locul II: Grupul Folk - NOI DOI
Locul III: Grupul Folk - METAFORA
Mentiunea 1: Grupul Folk -  METIL
Mentiunea 2: Grupul Folk - ANTIC 
Premiul Memorialului Ipotesti: Grupul Folk - PAROL MUSIC
Premiul Premiul Asociatiei Organizatorilor de Evenimente: Eliza BALAU
Centrului Europe Direct Botosani: Perla SCRIPCARIU
Premiul pentru cel mai mic concurent: Stefan IACOB
Premiul de ecelenta: Stefania IACOB si Grupul Folk -  ICARUS
In ziua a doua a festivalului a fost vernisata expozitia “Pe urmele lui Eminescu …”, realizata de catre membrii Clubului Fotografilor Botosani ( www.clubfotobotosani.ro ), foto cluburilor din Gura Humorului /  Campulung Moldovenesc „Clubul Fotografilor Botoşani (CFBT), prin organizarea acestei tabere naţionale de fotografie la Botoşani, a dorit să continue proiectul realizat în  ianuarie 2012, la Rarau, de  Foto Club “MARUL” din Gura Humorului, coordonat de Marius Vasiliu. În realizarea acestor prime două editii, un aport important l-au avut  Florin Petrosceac, Ionut Sinescu, Constantin Oneaga, Marius Ilincaru, Simona Hăisan, Ovidiu Porohniuc, Ana Maria Mihai, Florin Andrei, Remus Maftei, Ivan Lucian, Ioana Grasu, Marius Manta,  Marius Vlad, membri ai Clubului Fotografilor Botosani”, a declarat Flavius Alin Damean, preşedintele  Asociaţiei Judeţene a Organizatorilor de Evenimente Botoşani (AJOEBT), tot in aceasi zi, comisia de jurizare a Festivalului National de Poezie pentru copii, elevi si tineret “Mihai Eminescu” a acordat trofeul “Poesis Litera” si premii la urmatoarele sectiuni ale concursului: poezie,  proză scurtă,  eseu, critică & creatie literară,  teatru scurt,  desen si fotografie “ este bine pentru viata culturala a Botosanenilor, ca se organizeaza si un festival national de poezie si proza dedicat copiilor, elevilor si tinerilor, asigurandu-se un cadru de promovare si manifestare cultural – artistica a acestora, prin realizarea unor materiale si momente artistice  având ca izvor de inspiraţie opera lui Mihai Eminescu” a declarat poetul Dorel Gaftoneanu
Coordonatori festival: Constantin Oneaga, Flavius Alin Damean, Smaranda Pintilei
Eveniment sustinut de Centrul Judetean de Impresariat si Organizare Evenimente Botosani
Prezentator festival: Petronela Lorena Chiributa, actor al Teatrului “Mihai Eminescu” Botosani